Adio

O nouă zi se scurse iară

Când zeci de clipe  adio ele și-au luat

Căci,  Timpul, veșnicul cavaler zburător

La el degrabă le-a chemat.

Și au plecat și tot s-au dus

Fără vreo urmă de regret

Că  au zburat  și-n urmă au lăsat

Un  om  ce mult prea ocupat  cu alte cele

De  ele nici nu s-a putut bucura.

Așa e viața,  așa e timpul,

Așa sunt clipele efemere

Așa e Omul

Plin de regrete

Fiindcă el nu poate…

De fiecare clipă a se bucura

Atunci când trebuie…

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s