De-ale Irinei gânduri · Suflet Rătăcit

Clepsidra timpului

Privesc clepsidra timpului,

Observ cum el se scurge,

Întind mână să-i fur secundele

În suflet să le-ascund,

Dar cineva de mână mă apucă

Și mi-o îndepărtează.

Furioasă îmi întorc privirea

Și văd prezentul cum mă privește drept în ochi

Contrariat de decizia mea.

Refuză să-mi vorbească,

Doar mă forțează să-l privesc și eu în ochi.

Dar e atât de greu…

Totuși, o fac

Și văd în ei furie.

Văd visuri ce așteaptă împlinirea,

Văd dorințe ce tare-mi mai simt lipsa.

Mă cuprinde atunci nedumerirea…

Să opresc oare timpul în loc

Să-i fur secundele?

Să îmblânzesc ochii

Ce cu furie mă privesc?

Să merg pe calea visurilor

Ce-așteaptă împlinirea?

Să-mbrățișez dorințele

Să nu-mi mai simtă lipsa?

Decid să privesc mai intens prezentul

Să îi șterg lacrimile furioase

Privesc în urmă…

Dar aleg să merg înainte

Ochi în ochi

Cu cel ce promite

Să-mi ofere mai mult

Decât mi-a oferit trecutul

Și timpul cu ale lui secunde

Ce se scurg  mereu nepăsătoare.

Anunțuri

4 gânduri despre „Clepsidra timpului

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s