Conversație cu viața-Noțiunea de „celule stem”, între mituri, marketing și utilizare medicală

Dragă viață,

Ajută-mă! Sunt într-o mare încurcătură! Trebuie să scriu despre noțiunea de „celule stem” și sunt puțin confuză. Știi, îmi place domeniul medical, dar cred că acest subiect mă depășește. Cu toate acestea, nu voi renunța la provocare. Ador provocările, chiar dacă mă pun în dificultate. Nu renunț eu așa ușor, mai ales când știu că am un aliat de nădejde. Te am pe tine, dragă viață. Tu întotdeauna găsești o rezolvare la problemele mele.

Sunt sigură că și de data aceasta vei găsi. Mă vei ajuta să răspund provocării, nu-i așa? Tare mi-aș dori și să răspund provocării și să înțeleg noțiunea de „celule stem”. Ce spui, mă scoți din încurcătură?

Te îmbrățișez,

Cu drag,

Un A sau B


Dragă omule A sau B,

Regret, regret că nu am făcut pariu cu cineva. Câștigam pariul. Zău! Eram 100% sigură că ai să-mi scrii pentru a te ajuta să răspunzi la această provocare. Așa că, m-am pregătit cum se cuvine. De fapt, m-am întrecut pe mine însămi. Am realizat un interviu cu Jennifer D. Newcomb, cercetător în cadrul CEABR (Center of Excellence for Aging and Brain Repair din cadrul Departmentului de Neurochirurgie, de la Universitatea din Florida de Sud. Mai exact,  de  la  Colegiul de Medicină Morsani din Tampa.

Dânsa a avut amabilitatea să-mi răspundă la câteva întrebări cu privire la noțiunea de „celule stem”, între mituri, marketing și utilizare medicală. Răspunsurile oferite de distinsa doamnă, m-au ajutat să înțeleg multe lucruri. Sunt sigură că și pe tine o să te ajute. Iată interviul pe care l-am realizat.

De ce sângele de cordon ombilical, per total, este mai valoros din punct de vedere medical în comparație cu  „doar celulele stem”?

Hmm…începeți cu întrebări provocatoare din start. Îmi plac provocările, să știți. Înainte de a vă răspunde la întrebare, voi spune că băncile de sânge din cordonul ombilical au devenit o nouă tendință obstetrică. Oferă viitorilor părinți o poliță de asigurare biologică care poate fi utilizată în cazul în care unui copil sau unui membru al familiei boala îi pune viața în pericol. Cu toate acestea, transformarea sa într-o terapie convențională în cadrul domeniului clinic se bazează pe cercetări avansate care îi vor dovedi eficacitatea într-o serie de afecțiuni.

Creșterea celulelor multipotente găsite în fracțiunea mononucleară a sângelui ombilical astfel încât să se poată obține o dozare adecvată, creșterea efectivă a celulelor dorite ex vivo, stabilirea siguranței și a limitărilor la beneficiarii la care nu corespunde antigenul de leucocite uman ( HLA sau human leucocyte antigen), definirea mecanismelor sale de acțiune și dovedirea utilității sale într-o mare varietate de afecțiuni și boli rare și comune sunt câteva dintre provocările care trebuie abordate.

Cu toate acestea, acest domeniu evoluează rapid și apar noi terapii bazate pe sânge din cordon ombilical.  Sângele din cordonul ombilical, un material odată aruncat, a demonstrat atât în ​​laborator, cât și clinic, că poate evita o serie de complexități ale transplantului de măduvă osoasă.

Transplantul de celule din sânge ombilical și-a făcut debutul clinic în 1988, când a fost folosit pentru a trata cu succes un copil de 5 ani afectat de anemie Fanconi. Ulterior, au fost efectuate mai multe transplanturi la nivel mondial, multe dintre ele cu donatori independenți.

La fel ca măduva osoasă, utilizarea sângelui a fost limitată până acum la tumorile maligne hematopoietice, insuficiența medulară și imunodeficiențe, dar cercetările actuale sugerează că ar putea fi o armă clinică mult mai puternică. Imaturitatea celulară relativă a sângelui în comparație cu sursele adulte sugerează un grad potențial de plasticitate de neegalat. Este folosit ca alternativă la transplantul de măduvă osoasă. Este o alternativă care continuă să se dezvolte pe măsură ce cercetarea definește mai bine compoziția sa, mecanismele de acțiune și capacitatea terapeutică largă.

În articolul pe care l-am scris împreună cu alți doi colegi cercetători, și care se numește Umbilical Cord Blood Research: Current and Future Perspectives, explicăm chiar și din ce este compus sângele ombilical.  Sângele ombilical are în compoziție în principal limfocite și monocite. Conține o populație comparabilă de limfocite B și un număr mult mai scăzut de limfocite T. Sângele ombilical conține, de asemenea, un număr mai mare de celule NK și un număr mai mic de limfocite T (citotoxice). Sângele ombilical produce, de asemenea, niveluri mai mici de citokine decât sursele de celule adulte.

Sursă poză: Dreamstime.com ( Poza ilustrează celule stem hematopoietice care dau naștere tuturor celulelor sanguine: monocite, macrofage, neutrofile, bazofile, eozinofile, eritrocite, trombocite, linii dendritice și limfoide (celule T, celule B, celule NK).

Sursă poză: Dreamstime.com (Poza surprinde celule citoxice. Celulele T reglează răspunsurile imune, eliberează perforina și granzimele și atacă celulele infectate sau canceroase. Prin acțiunea perforinei, granzimele intră în citoplasma celulei țintă și duce la moartea celulelor (apoptoză).

 

 În sângele din cordon ombilical, pe lângă celule stem hematopoietice, mai sunt și alte tipuri de celule care ajută foarte mult în cazul unor afecțiuni, motiv pentru care în studiile medicale se utilizează termenul „cord blood” – sânge ombilical.

De exemplu, în sângele din cordon ombilical a fost găsită și o celulă stem non-hematopoietică. Este vorba de celula stem mezenchimală(CSM). Această celulă poate da naștere unor fenotipuri diverse, precum osteoblastele, condroblastele, adipocitele și celulele hematopoietice și neuronale (astrocite și neuroni). Identificarea acestei populații de celule este dificilă, deoarece în prezent îi lipsește un fenotip definitiv, precum și un acord cu privire la care antigeni de suprafață desemnează această celulă.

Este necesar să se ajungă la un acord universal asupra unui fenotip al acestor celule înainte ca adevărata lor abundență în sângele din cordon ombilical să fie cunoscută.

 Îmi puteți da exemplu de un caz referitor la un copil care a beneficiat de un tratament cu sângele din cordon ombilical recoltat la naștere?

Sigur că da. Cu drag. Vă voi da exemplul lui Jack. Jack este un băiețel din Canada care, când s-a născut la Spitalul Mount Sinai din Toronto, nu respira și nu răspundea la stimuli. Imediat după naștere medicii l-au luat de lângă mama sa, pentru a începe resuscitarea. I-au salvat viața, dar le-au dat părinților o veste cumplită.

Băiețelul prezenta simptomatologia Encefalopatiei hipoxic -ischemice perinatale (EHIP), o afecţiune  cauzată de lipsa de oxigenare și de reducerea fluxului sangvin la nivelul creierului și a altor organe vitale. Ca urmare, exista posibilitatea ca pe viitor, Jack să prezinte probleme severe cognitive și fizice, de dezvoltare motorie.

La 12 zile de la naștere, lui Jack i s-a administrat grefa proprie de sânge ombilical, devenind cel mai tânăr pacient care a fost tratat în Canada și primul pacient din țară tratat pentru EHIP cu celule stem.

El poate fi considerat “primul” din mai multe perspective. În cercurile  științifice și medicale, colegii mei experți în domeniul celulelor stem preconizează apariția unei noi ere în terapia EHIP, a autismului și a altor boli neurologice cu afectare cerebrală.

Anul acesta, micuțul Jack și-a sărbătorit cea de-a doua aniversare. Și vestea și mai bună este că, deși este diagnosticat cu paralizie cerebrală și mai are încă de înfruntat multe provocări, dezvoltarea sa a depășit cu mult așteptările medicilor. El este mult mai alert și mai abil motric decât era de așteptat, având în vedere gradul afectării cerebrale prezente la naștere.

Dr. Karen Pape, cercetător și clinician neurolog care a examinat sute de copii cu EHIP a afirmat că Jack prezintă îmbunătățiri constante și răspunde la programele intensive de terapie. Pe de altă parte, rezultatele raportate de primele cercetări de la Duke University indică faptul că transfuzia precoce a celulelor stem din cordonul ombilical este eficientă.

Jack și familia sa

Termenul „celule stem” este arhi-utilizat fără a face referire la tipul de celule stem utilizat sau studiul prin care o anumită utilizare a fost autorizată / standardizată. Ce părere aveți cu privire la cantitate de informații false referitoare la acest subiect?

Ați atins un subiect sensibil. Sunt tare nemulțumită că la noi în SUA există numeroase clinici care promit oamenilor că pot trata orice cu „celule stem”. De asemenea, sunt numeroase suplimente alimentare care folosesc noțiunea de „celule stem”, dar și multe cosmetice.

Așa că îmi permit să ofer un sfat tuturor celor care vor citi acest interviu. Persoanelor care vor găsi în magazine produse pentru corp în a căror compoziție au fost folosite celule stem nu doar pentru a oferi pielii un aspect strălucitor, ci și pentru a o împiedica să îmbătrânească, le recomand să nu le bage în seamă.

Majoritatea acestor produse pretind că au beneficii întrucât la fabricarea lor au fost folosite diverse proceduri. Din păcate, aceste proceduri nu au fost supuse unei evaluări științifice riguroase – inclusiv riscurilor potențiale legate de procesarea celulelor stem și a țesuturilor și efectele îmbătrânirii asupra celulelor stem. Colegul meu, domnul Michael T. Longaker de la Centrul Medical al Universității Stanford, avertizează că celulele stem oferă un potențial extraordinar, dar piața este saturată de afirmații nefondate și uneori frauduloase.

De asemenea, avertizează asupra faptului că produsele cu efect de lifting și celule stem sunt adesea doar produse de „lipofilling”,  o tehnică de injectare a grăsimilor, fără efect anti-îmbătrânire prelungit.

Majoritatea procedurilor de”lipofilling”   folosesc „celule stem” izolate din grăsimi. Cu toate acestea, pe site-uri apar puține informații cu privire la calitatea celulelor stem utilizate.

Sursă poză: Dreamstime.com (Imaginea surprinde un lifting facial cu celule stem).

Fără proceduri avansate de sortare a celulelor, produsele utilizate în lifting-ul facial conțin probabil multe alte tipuri de celule în afară de celulele stem derivate din grăsimi. Doar o singură procedură de celule stem pentru scopuri cosmetice a primit aprobarea de la Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente (FDA).

Fda a aprobat o terapie care folosește propriile celule ale pielii pentru a îmbunătăți aspectul ridurilor de expresie care se pot extinde de la partea de jos a nasului la părțile laterale ale gurii.

Ce-mi puteți spune de placentofagie?

Deși placenta este venerată în multe culturi, există puține dovezi că orice persoană mănâncă în mod obișnuit placenta după nașterea nou-născutului. Utilizarea medicală a consumului unei mici porțiuni de placentă însoțită de puțină miere pentru a controla cu succes hemoragia post-partum, totuși, a fost luată în considerare în practicile moașelor și a funcționat chiar și după administrarea tipică de ierburi sau pitocină, dar doar a oprit temporar sângerarea.

Cei care susțin placentofagia la oameni cred că consumul de placentă previne depresia postpartum și alte complicații ale sarcinii. Deși niciun studiu științific nu a dovedit vreun beneficiu. Antropologii medicali americani de la Universitatea din Florida de Sud și Universitatea din Nevada, Las Vegas, au realizat un sondaj pe acest subiect.

 Dintre respondenți, aproximativ 3/4 au afirmat că au experiențe pozitive în ceea ce privește consumul propriei placente, invocând „starea de spirit îmbunătățită”, „energia crescută” și „lactația îmbunătățită”.

Placenta umană a fost, de asemenea, un ingredient în unele medicamente tradiționale chinezești,  inclusiv utilizarea placentei umane uscate, cunoscută sub numele de „Ziheche”, pentru a trata boli cronice, infertilitate, impotență și alte afecțiuni. CDC (Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor) a publicat un raport al unui nou-născut infectat cu bacterii din grupul B Streptococcus (GBS) probabil după ce mama a ingerat capsule de placentă. În consecință, CDC a firmat că ar trebui evitată ingestia capsulei de placentă și informarea mamelor interesate de încapsularea placentei despre riscurile potențiale. American Journal of Obstetrics and Gynecology (Revista americană de obstetrică și ginecologie)  a recomandat medicilor să descurajeze placentofagia, deoarece este potențial dăunătoare, fără beneficii documentate.

Care este unul dintre…?

Mă scuzați că vă întrerup, dar înainte de a vă răspunde la o altă întrebare, trebuie să menționez câteva lucruri impotante. Vreau să se rețină faptul că în lipsa recoltării la naștere a produselor biologice disponibile, o sursă importantă de sănătate ajunge la gunoi. De asemenea, este important să se rețină și tipurile de celule stem care se găsesc în sursele disponibile pentru recoltare la naștere și faptul că recoltarea se face fără riscuri pentru mamă sau bebeluș.

Cele patru tipuri de celule stem sunt:

  • Celule stem hematopoietice din sângele ombilical;
  • Celule stem mezenchimale din țesutul de cordon ombilical și țesutul placentar;
  • Celule stem hematopoietice din sângele din placentă, respectiv țesutul placentar;
  • Celule stem endoteliale din placentă.

Sursă poză: Dreamstime.com (Colonie de celule stem embrionare la microscop)

Care credeți că unul dintre cele mai importante aspecte pentru care recoltarea țesutului placentar și stocarea sa ca sursă de diferite tipuri de celule stem este indicată?

Ar fi foarte multe lucruri de spus despre acest subiect. Dar voi explica pe scurt, pe înțelesul tuturor. Diferitele tipuri de celule din țesutul placentar exprimă niveluri scăzute de HLA, antigenul de leucocite uman de care am amintit deja când am răspuns la o altă întrebare. Acesta este un marker prin care se determină unicitatea unei celule dintr-un organism în comparație cu altul și, implicit, compatibilitatea în cazul unui transplant alogenic, ceea ce înseamnă că sunt acceptate cu mai multă ușurință de către organism și scad șansele de apariție a unor efecte adverse.

Ați auzit de Cord Blood Center? Dacă da, spuneți-mi care este numărul de probe eliberate de către Cord Blood Center pentru a fi utilizate pentru tratarea diferitelor afecțiuni? Care este numărul de probe utilizate în România, la Institutul Fundeni?

Sigur că da. Cord Blood Center Group este a doua cea mai mare bancă privată de sânge din cordonul ombilical din Europa, cu mai mult de 20 de ani de experiență și datorită cooperării internaționale, cercetării efectuate și îmbunătățirii continue a tehnologiei, poate oferi clienților o experiență considerabilă.

Cord Blood Center România deține două laboratoare de procesare și două bănci de stocare, una în Cluj-Napoca și cealaltă în Otopeni, ambele respectând toate regulile impuse de către autorități atât la nivel national, cât și la nivel European, fiind acreditate, certificate, respective avizate de către organizații precum Agenția Națională de Transplant, Direcția de Sănătate Publică, Colegiul Medicilor, Swissmedic, World Marrow Donor Association, respectiv National Marrow Donor Program din SUA.

Sursă poză: Dreamstime (Ilustrație vectorială infografică a Băncii de sânge din cordon ombilical- Diagramă cu bebeluș atașat la cordon și placentă, sânge extras în punga de colectare, livrare, examinare și depozitare.)

Grupul Cord Blood Center a eliberat până în prezent 78 de unități folosite cu succes în tratarea diferitelor boli grave în unele dintre cele mai mari centre de specialitate din lume. Adulți în vârstă (1 (1,3%); Adult ( 26 (33,3%); Infant (13(16,7%); Copil (32(41%);  Adolescent (6 (7,7%). Toate cele 78 de grefe de transplant procesate de către experţii Cord Blood Center Group  au fost acceptate și utilizate cu succes în centre de transplant din Europa și Statele Unite ale Americii. Numărul de probe utilizate în România, la Institutul Fundeni este 8. Totodată, aș vrea să menționez că, cu cât grefa conţine mai multe celule, cu atât șansele de grefare (organismul să o accepte) sunt mai mari.

În ceea ce privește calitatea grefelor procesate de experții Cord Blood Center Group și siguranța utilizării terapeutice la pacienții cu indicație de transplant, pot spune că sunt confirmate  de experiența vastă acumulată până în prezent. 

De asemenea, merită menționat că 8 ani consecutivi (2007-2014), Cord Blood Center Group, prin registrul său public, s-a situat pe primul loc pe plan mondial, grefele de sânge ombilical listate în Registrul Internațional al donatorilor de măduvă osoasă (BMDW) având cea mai mare celularitate medie.

 75 000 de părinţi din România și 155 000 de părinți din Europa au ales cu încredere serviciile Cord Blood Center Group si această metodă de procesare. Prin urmare, cei care  vor apela la serviciile Cord Blood Center pentru recoltarea la naștere de sânge din cordon ombilical și nu numai, trebuie să știe că iau o decizie înțeleaptă.

Dacă nu mai aveți întrebări, aș vrea să vă mulțumesc pentru că mi-ați dat oportunitatea să ofer oamenilor mai multe detalii despre noțiunea de „celule stem”. Sper ca răspunsurile mele să fie utile unui număr cât mai mare de oameni.

Toate cele bune vă doresc!

                                          -//-

Dragă Omule A sau B sunt sigură că datorită acestui interviu vei ieși din încurcătură. Cu toate acestea, îți urez mult succes!

Te îmbrățișez,

Cu drag,

Viața

Sursă informații:

Capitolul 23 din „Conversație cu viața”, poveste ce se va derula pe parcursul probelor Superblog 2020. 

Un gând despre „Conversație cu viața-Noțiunea de „celule stem”, între mituri, marketing și utilizare medicală

  1. Pingback: Proba 23. Noțiunea de „celule stem”, între mituri, marketing și utilizare medicală

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s