Ai grijă!

Ai grijă,  dragă omule în fiecare clipă de tot ceea ce viaţa îţi oferă!

Ai grijă,  dragă omule ca  în fiecare zi să mai înveţi ceva, căci ceea ce tu azi înveţi, mâine îţi poate fi de ajutor!

Ai grijă,  dragă omule cui îi vorbeşti, căci nu toţi ce îţi stau alături şi îţi zâmbesc frumos, îţi sunt şi adevăraţi prieteni!

Ai grijă,  dragă omule de tine, dar nu uita atunci când poţi  să ai grijă şi de ceilalţi!

Ai grijă,  dragă omule ca-n fiecare zi să faci măcar un lucru de care,  mai apoi se te mândreşti!

Ai grijă,  dragă omule să faci un bine, atunci când poţi!

Ai grijă , dragă omule ca-n fiecare zi să faci ceva care să le permită oamenilor să vadă cât de frumos îţi este sufletul!

Ai grijă,  dragă omule ca-n fiecare zi să încerci să-nveţi din propriile greşeli, dar mai ales din ale altora!

Ai grijă,  dragă omule să nu răneşti pe nimeni, fiindcă atunci când cu voie sau fără de răneşti pe cineva, te răneşti în primul rând pe tine!

Nu suntem perfecţi, nici nu avem cum. Dar ai grijă, dragă omule ca-n fiecare zi să îţi doreşti să fii mai bun, mai înţelegător, mai darnic ca ieri!

Ai grijă,  dragă omule să nu îţi pierzi nicio zi speranţa! Şi mâine mai este o zi, ceea ce azi nu ai reuşit să faci, poţi să faci mâine.

Ai grijă,  dragă omule să nu îţi pierzi nicio clipă respectul de sine!

Ai grijă, dragă omule să nu-ţi pierzi nicio clipă încrederea în tine!

Ai grijă,  dragă omule de ceea ce spui, pentru ca mai apoi să nu regreţi nimic!

Ai grijă, dragă omule să nu uiţi nicio clipă să îi arăţi vieţii cât de mult o iubeşti!

Ai grijă…..

Despre suferinţă

Paulo Coelho spune următoarele:

Suferinţa apare atunci când aşteptăm ca ceilalţi să ne iubească în felul dorit de noi.

Eu aş spune că suferinţa apare atunci când cei în care am avut încredere ne înşeală încrederea.

Suferinţa apare atunci când avem aşteptări prea mari din partea unor oameni care niciodată nu ne-au demonstrat nimic.

Suferinţa apare când cel căruia i-ai făcut loc în sufletul tău te dezamăgeşte.

Suferinţa apare când bunătatea de care ai dat dovadă îţi este călcata în picioare.

Suferinţa apare când conştientizezi că i-ai întins o mână persoanei nepotrivite.

Suferinţa apare când sinceritatea pierde îm faţa minciunii.

Suferinţa apare când răutatea îşi face simţită prezenţa.

Suferinţa apare atunci când nici nu te aştepţi pentru a ne răpi frumoasele clipe de bucurie.

 Viaţa nu înseamnă doar bucurie sau fericire, viaţa înseamnă şi multă suferinţă. De ce? Fiindcă fără de suferinţă nu am învăţa să deosebim răul de bine, minciuna de adevăr. Fără suferinţă nu ne-am da seama de adevărata faţă a oamenilor. Suferinţa ne schimbă, ne face mai puternici, ne dă un bun motiv să nu renunţăm, ci să luptăm şi astfel să găsim adevărata cale pe care ne este destinat să mergem. Suferinţa este un instrument de cunoaştere care,  ne dă posibilitatea să descoperim lucruri pe care nu credeam că le vom descoperi vreodată.

Aşadar,  nu trebuie să ne ferim de suferinţă, fiindcă dacă îi simţim puternic prezenţa înseamnă că trăim.

În loc să…

În loc să urăşti, iubeşte!

În loc să loveşti,  mângâie!

În loc să întorci spatele cuiva, ajută!

În loc să plângi, râde!

În loc să suferi, bucură-te!

În loc să apleci capul,  ţine-l sus şi astfel vei putea zări curcubeul!

În loc să fii intolerant tolerează!

În loc să fii nerespectos respectă!

În loc să porţi permanent o mască pe care să ţi-o schimbi mereu, fii sincer şi oamenii întotdeauna  te vor aprecia!

În loc să spui lucruri în care tu nu deloc nu crezi, fii mereu  deschis cu cei alături de care îţi este dat să trăieşti!

În loc să trăieşti o viaţă care deloc nu-ţi place, trăieşte-ţi viaţa cu demnitate şi cu sufletul împăcat că zi de zi trăieşti aşa după cum îţi place,  în ciuda tuturor  nedreptăţilor care caracterizează lumea în care trăieşti.

O viaţă avem şi nu se merită să o trăim altfel decât împăcaţi cu noi înşine. Nu se merită să o trăim decât mândri de tot ceea ce facem zi de zi. Nu se merită să o trăim decât încercând în fiecare clipă să mai evoluăm puţin.

Evoluăm puţin câte puţin iertând, iubind, fiind sinceri unii cu alţii.

Te crezi perfect? Mai gândeşte-te…

Marea noastră greşeală,  ştiţi care e?  Ne credem perfecţi. Aveam impresia că tot ceea ce facem, facem perfect, dar din păcate nu este aşa. Noi oamenii nu suntem perfecţi, iar greşeala noastră cea mai mare derivă din faptul că nu reuşim niciodată să conştientizăm faptul că nu suntem perfecţi.  Greşim şi o facem destul de des. Dar ştiţi ce?  Deoarece fiecare greşeală pe care o facem, este cea care dă farmec vieţii noastre.

Dragă omule,  te crezi perfect? Mai gândeşte-te! De ce te pun să te gândeşti? Ca să îţi dai  seama că tocmai greşelile, cele pe care nu ai vrea să le faci, sunt cele care te ajută să înveţi,  atât de multe despre tine însuţi, cât şi despre oameni şi viaţă în general. Greşelile îţi deschid ochii, greşelile te ajută să conştientizezi că viaţa fără ele ar fi mult mai monotonă, mult mai lipsită de farmec, de culoare.

Ne dorim perfecţiunea, fiindcă ne dorim în această viaţă să fim cei mai buni, dar ceea ce ne dorim nu este întotdeauna ceea ce avem nevoie.

O viaţă avem, o viaţă pe care trebuie să o trăim frumos, în armonie  şi bucurie alături de cei dragi sufletului nostru.  Perfecţiunea este un mare deziderat pentru fiecare dintre noi, dar nu este cea care poate oferi vieţii lumina şi farmecul necesar unei existenţe pline de beatitudine.

Nu îţi dori să fii perfect, doreşte-ţi să  fii capabil să înveţi din fiecare greşeală pe care o săvârşeşti astfel încât să devii un om mai bun, mai cald, mai omenos, mai deschis către nevoile şi suferinţele altora.  Fiecare greşeală pe care o săvărşeşti este o şansă de a deveni mai bun ca ieri, mai cald ca ieri, mai omenos ca ieri.

Nu îţi dori să fii perfect, ci să trăieşti cât mai mult şi mai frumos alături de cei pe care îi iubeşti şi care îţi dau zi de zi  motive să te bucuri de fiecare clipă alături de ei.

Să cerem ajutor iubirii

Nu vrem să ne simţim niciodată neliniştiţi, iritaţi, să ne agităm  şi astfel să-i facem şi pe ceilalţi din jurul nostru să se agite. Dar se întâmplă acest lucru de foarte multe ori. Se întâmplă,  deoarece trăim într-o lume plină de haos în care pe zi ce trece nu ne mai regăsim şi în care ne tot căutăm un loc, dar nu îl găsim. Şi astfel este normal să te agiţi, să te nelinişteşti în încercarea ta de a înţelege încotro este locul tău.Cum să faci oare să-l găseşti pentru a te putea bucura în final de mult dorita liniştite şi pace?

 Este extrem de greu să cauţi ceva în această lume pe care o înţelegi din ce în ce mai puţin, dar totuşi trebuie, fiindcă o viaţă ai şi este necesar să o trăieşti cât mai frumos posibil. Din acest motiv,  atunci când simţim că neliniştea din nou ea ne cuprinde, trebuie să respirăm adânc, să ne calcăm treptat, şi să cerem ajutorul iubirii. Ce presupune acest lucru?

Presupune faptul că nimic nu îţi calmează starea de nelinişte, şi nimic nu îţi conferă mai multă pace interioară decât iubirea. Sufletul, esenţa noastră,  surâde şi se linişteşte atunci când are parte iubire. Iubirea este cea care ne dă de fiecare dată forţa să mergem mai departe indiferent de situaţie. Iubirea ne dă aripi. De aceea ce atunci când nervii ne dau târcoale, când neliniştea ne ameninţă că ne cuprinde, iar agitaţia se pregăteşte să pună stăpânire pe noi, ar trebui să recurgem la iubire. Ar trebui să încercăm să facem totul cu iubire, cu dăruire. Doar lucrurile făcute din iubire, ajută sufletul să se purifice şi să se liniştească şi astfel ne permite nouă să scăpăm de agitaţie şi să zâmbi. Iubirea ne face mai puternici, mai plini de viaţă ca niciodată, mai fericiţi.

 Iubirea vindecă tot, iubirea ne dă oferă acea pace interioară la care cu toţii râvnim, iubirea ne dă forţa necesară să trecem peste orice.  Iubirea face atât de multe pentru noi dacă îi să-i cerem ajutorul…

Un mare meșter

Îmi puteţi spune cine este cel care găseşte leac în toate situaţiile? Cine este cel care le rezolvă pe toate? Nu ştiţi? Vă spun eu dragilor, dacă voi nu aţi reuşit să vă daţi seama. Timpul, dragilor este cel mai mare meşter, cel care le rezolvă pe toate mai devreme sau târziu. Timpul deşi zboară ca nebunul, este mereu grăbit, el reuşeşte întotdeauna să găsească leac în orice situaţie.

Dar pentru ca timpul să-şi vadă de ale lui şi să rezolve orice problemă doar aşa cum el ştie, noi, oamenii, trebuie să avem răbdare. Noi trebuie să învăţăm să aşteptăm. Nimic nu poate fi realizat fără răbdare, fără să fim în stare să aşteptăm momentul potrivit pentru ca un lucru să se înfăptuiască. Doar atunci când îl vom lăsa pe mare meşter să-şi facă treaba, doar atunci când vom lăsa timpul să-şi vadă de ale lui, doar atunci vom găsi o rezolvare pentru problemele care ne frământă.

Haideţi să învăţăm să avem răbdare!

Haideţi să îi acordăm timpului respectul necesar!

Haideţi să învăţăm să aşteptăm momentul potrivit pentru a acţiona, pentru ca mai apoi să ne bucurăm de reuşită, nu să avem regrete!

Haideţi să trăim fiecare clipă, căci este unică!

Haideţi să dăm posibilitatea timpului să-şi facă treaba! Astfel el le va rezolva pe toate.

Haideţi să  ne trăim  viaţa bucurându-ne de tot ceea ce ea ne oferă clipă de clipă! Este păcat să nu o facem, fiindcă ceea ce astăzi nu reuşim să trăim, nu mai trăim niciodată.

O zi minunată să aveţi!

Învățături utile

Noi oamenii avem impresia că  suntem atotştiutori. Ce mai putem noi învăţa oare şi mai ales de la cine? Avem însă atât de multe de învăţat de la cei din jurul nostru. Avem de învăţat mai mult decât ne imaginăm noi. Khalil Gibran recunoaşte că a învăţat foarte mult de la oameni:

Am învăţat tăcerea de la cei vorbăreţi, toleranţa de la cei intoleranţi şi bunătatea de la cei răi.

Eu consider că de la de lângă noi, de la cei pe care viaţa ni-i scoate în cale la un moment dat putem învăţa şi mai mult.

De la cei tristi putem învăţa să fim veseli, să ne bucurăm de fiecare clipă care ni se oferă.

De la cei ce nu ştiu să dăruiască putem învăţa să dăruim.

De la cei nu ştiu să iubească putem învăţa să iubim.

De la iubitorii minciunii putem învăţa să fim sinceri.

De la cei nehotărâţi putem învăţa să fim hotărâţi.

De la cei necomunicativi putem învăţa să comunicăm.

De la cei necinstiţi putem învăţa să fim cinstiţi.

De la cei nedemni putem învăţa să fim demni.

De la cei delăsători putem învăţa să fim perseverenţi.

Sunt multe lucruri pe care le putem învăţa unii de la alţii, dar pentru ca acest lucru să se întâmple trebuie doar să vrem. Să vrem să ne schimbăm nu pentru vor ceilalţi, ci pentru că am conştientizat că schimbarea poate fi benefică pentru noi.

Găseşte-te pe tine însuţi!

Trăim într-o lume plină cu de toate, o lume  în care încercăm să căutăm mereu o soluţie pentru a ne simţi bine în ea. Trăim într-o lume în care,  în cele din urmă,  ajungem să facem compromisuri, deoarece ne dăm seama că altfel nu se poate. Trăim într-o lume în care zi de zi căutăm să găsim cea bună soluţie pentru a ne putea bucura de viaţă.

Dar ne este foarte greu să să trăim într-o lume în care de multe ori nu ne regăsim. Este greu să trăieşti într-o lume în care trebuie să renunţi la ceea ce eşti, pentru a fi ceea ce vor alţii. Avem atâtea de oferit, atunci de să nu oferim ceea ce ne dorim?  Căutăm mereu să să fim pe placul celorlalţi, căutăm să îi înţelegem, să îi ajutăm. Dar nu avem niciodată timp să ne găsim pe noi înşine pentru a înţelege încotro vrem să ajungem,  şi ce trebuie să facem pentru a merge acolo unde ne dorim.

O viaţă avem, o viaţă în care trebuie să conştientizăm că a te găsi pe tine însuţi reprezintă totul. A îţi da seama ce îţi doreşti, a descoperi drumul pe care vrei să îl urmezi, a asculta vocea  sufletul tău care îţi spune cu atâta patimă ceea ce simte, este totul. Atunci când te-ai găsit pe tine însuţi, fii tu însuţi, fă ceea ce vrei să faci, comportă-te aşa cum îţi doreşti şi îţi vei simţi sufletul eliberat.

Eşti unic,  şi de aceea trebuie să trăieşti viaţa după cum crezi de cuviinţa, atâta timp cât viaţa pe care duci nu afectează viaţa celorlalţi din jurul tău. Dacă încă nu ai reuşit să te găseşti găseşte-te,  şi vei vedea că nimic nu e mai important decât să ajungi,  să descoperi mai multe despre propria persoană. Nimic nu este mai important decât să fii ceea ce vrei să fii.

Iubește schimbare!

keep-calm-and-love-change

Trebuie să recunoaştem că mulţi dintre noi nu iubesc schimbare. Ba mai mult ne este teamă de ea şi de tot ce înseamnă nou. Noul  ne scoate din zona noastră de confort şi atunci apare confuzia şi dezorientarea. Dacă fac o schimbare în viaţa mea oare o să-mi fie mai bine sau mai rău? Aceasta este o întrebare la care nu avem niciodată un răspuns precis. Nu putem şti dacă o să ne meargă bine sau nu. Dar datoria noastră este să încercăm.

Trebuie să avem curajul de a încerca, fiindcă încercând putem descoperi lucruri care să ne ajută la propria dezvoltare personală. Trebuie să învăţăm să iubim schimbarea. Trebuie să ne schimbăm nu pentru că aşa îşi doresc ceilalţi, ci pentru că aşa ne dorim noi. Dar pentru ca acest lucru să se întâmple trebuie să ne asumăm riscul de a renunţa la lucrurile care ne sunt nouă familiare şi a ne îndrepta spre cele complet necunoscute nouă.

Avem libertatea de a a încerca mereu ceva, atunci de ce să nu o facem? Descoperind, încercând mereu lucruri noi, vom ajunge la un moment să iubim schimbarea şi tot ceea ce ea aduce benefic în viaţa noastră. Schimbarea pe care o vom face pentru că aşa ne dorim, ne va a duce bucurie şi multă satisfacţie, schimbarea care se produce din dorinţa celorlalţi lasă întotdeauna un gust amar.

Schimbă-te, renunţă la ceea ce ţie îţi este cunosc, pentru a descoperi necunoscutul, dar fă în aşa fel încât decizia în această privinţă să îţi aparţină doar ţie. Învaţă să iubeşti această schimbare care se produce în urma deciziei de a depăşi teama de necunoscut.  Învaţă să trăieşti în felul tău!

Weekend frumos!

Lacrimi

lacrimi-poza-25-76664x500Lacrimile curg

Sufletul plange

Si printre lacrimi îi transmite mintii

Ce simte…

Degetele tremurânde  se grăbesc

Sa transforme gandurile

In cuvinte…

Sufletul e sleit de puteri

Ar vrea să urle

Dar nici forta nu mai are

Nici durere nu mai simte

E doar un suflet ce

Asteapta cu infrigurare

Clipa…

Acea magica clipa

In care ceva sau cineva

Il va umple din nou

Cu iubirea de care ii este atata dor…

Viata e însă formata din clipe…

Clipe pe care uneori

Nu ti-ai dori

Sa le traiesti

Dar o faci

Desi stii ca astfel iti secatuiesti propria esenţa…

Sursa poza: epresa.md